Filosofie

Românul Prototip

Nu râde. E mișto că ai cel mai tare smartphone de la ora actuală, că nu te mai conectezi la net prin dial-up și nu mai învârți la roată să formezi un număr de telefon și să ceri prin centrală. Bă, dar tot român ești.

Eu știu ceva despre românul prototip. Știu că tot a sărăcie duhnește. Da, frate, pică pe mine casa și e crăpată în cinci locuri, am un geam spart și un început de igrasie în baie, dar în schimb merg pe stradă mirosind de la o poștă a parfum contrafăcut și port trening de la Adibas și sneakerși de la Pucci.

Acum știi că este și culmea, oriunde merg tot român sunt! Țin geanta lângă mine în avion să nu mi-o fure careva ca și cum aș merge cu rata de la țară. Înghesui fructe și legume din afară, că alea-s mai bune. Nu înțeleg de ce străinii îmi zic ‘mai răruț că-i mai drăguț’, că pentru mine copilăria a fost goală și acum o umplu până dă pe-afară. O umplu cu prost gust. Mă laud că am mâncat paste cu homar, dar de sărbători rulez sarmale mai tare decât Snoop Dogg.

Tu ești român, frate. Și te cunosc, pentru că și eu sunt la fel ca tine! Nu credem în medicină dar ne tratam cu cartofi și spirt. Nu ne vaccinăm dar luăm ‘Diazepam’ pentru un prieten. Nu credem în fantome dar facem trei pași înapoi când a naibii pisică are drum prin fața noastră. 

Eu am o idee despre motivul pentru care suntem așa. Pentru că trecerea de la săracie la bogăție înseamnă să recunoaștem că noi suntem cei care greșesc. Dar ce zici dacă ți-aș spune ca există o cale mai bună. Ce zici dacă poți să păstrezi cine ești acum dar să joci în altă ligă. Adevărul este că românul tot român rămâne, oriunde s-ar duce. Și asta este super mișto! 

Acum de ce să rămâi în sărăcie când poți să evoluezi în lux, oricum gena ta de român nu ți-o șterge nimeni! Esența ta ca român nu se schimbă niciodată, dacă ești hoț, tot hoț rămâi doar că acum nu mai furi portofele din autobuz ci lucrezi în vânzări și faci marketing. Ai văzut că se poate!

Știu că-i greu. Am fost și eu acolo. Când coceam banane pe ziare pe bufet, când beam suc la tek și mâncam ciocolată care pocnește când se topește. Nu știam ce-i aia apă cu vitamine și îi dădeam cu sucuri carbogazoase.

Eu știu că nu ai avut, așa ne-am croit noi, din neam strâmtorat, asuprit și raționalizat. Băăăă, dar nu da în pasa cealaltă. Vezi că pici de pe glob cu toate adunările. Nu face împărăție din nimicuri și mergi și pe calitate. Nu ai auzit? Suntem prea săraci să cumpărăm lucruri ieftine.

Hai să fii tu noul român care este bun la toate și s-a hotărât să intre în liga întâi. Dacă suntem șmecheri hai să luam eleganța de la francezi, nonșalanța de la italieni și punctualitatea de la nemți. Pentru că oricât de mult te-ai schimba, în stomacul tău tot sarmale bagi de sărbători doar că acum te-ai reinventat și le spui file rule. 

Acum te las că am rămas fără whiskey artizanal și muguri în coajă bio.

Maurice

Matei

Am scris această carte din experiența mea și a prietenilor mei. Alături de ei am trăit sărăcia înainte să cunosc adevărata bogăție. Prezenta lucrare este o antologie de întâmplări haioase dar adevărate, culese de la prieteni ipocriți, autori ratați, taximetriști alcoolici și interlopi sentimentali. Nu vei deveni bogat, dar cu siguranță vei deveni mai puțin sărac!

Dragul meu,

Cartea Luxul Sărăciei nu te face bogat dar cu siguranță te face mai puțin sărac. Scrisă din lacrimile dușmanilor, te vei distra, vei descoperi ce au făcut alții și o să primești răspunsuri la întrebări complexe. Te aștept să răsfoiești cartea în cea mai luxoasă cafenea de specialitate din București. Vino și tu la Milu Café de pe strada Nicolae Filipescu 52, de Luni până Sâmbătă de la 09:00 la 15:00.

Articol recomandat

Milu Café

Te aștept să răsfoiești cartea în cea mai luxoasă cafenea de specialitate din București. Vino și tu la Milu Café de pe strada Nicolae Filipescu 52, de Luni până Sâmbătă de la 09:00 la 15:00

Nimic Nu se Prescrie

Mi-a zis mie cineva că dacă nu plătesc amenzile de circulație, după 5 ani se prescriu. Așa că am făcut ce ar face orice român, am continuat să nu le mai plătesc. La naiba! Atât de bine mergea treaba, încât nici măcar ratele la bancă nu le-am mai plătit. În plus, mi-am mai luat un telefon în 12 rate fără dobândă. Aveam încrede totală, era chiar taică-miu care mi-a vândut acest pont.